In fiecare dupamasa, cand ajung sa imi iau puiul de la gradi, aud aceasta vesnica replica "Hai, ca ma grabesc, vreau sa ajungem acasa/la cursul de X/Y/Z".
Mai, nu zice nimeni ca nu sunt momente in care ne mai si grabim, adica avem nevoie de la copiii nostri sa se miste "cu talent" ca sa ajungem la timp undeva, unde vor si ei sa ajunga, poate la o piesa de teatru pentru copii, poate la cursul lor preferat (unde va merge saltand intr-un picior de bucurie, nu plangand tot drumul ca el nu vrea sa mearga acolo).